Sony HX300
Sony HX300

Ce inseamna 9 ani in domeniul aparatelor foto? In primavara lui 2005 achizitionam primul meu aparat foto bridge, Sony H1. Astazi am primit cel mai nou model bridge de la Sony, HX300, un aparat care s-a lansat luna trecuta si in Romania. Astfel, se implinesc 9 ani de la aparitia pe piata a lui H1, cel care a fost nu doar primul meu aparat bridge dar si primul bridge al companiei nipone. Ei bine, nu foarte mult, cel putin daca ne uitam la designul exterior al celor doua camere. Diferentele, in schimb, sunt la interior. Si sunt considerabile!

In stanga este al meu Sony H1, care functioneaza si astazi dupa mai bine de 70.000 de cadre trase. In stanga, mai mare si mai nou, Sony HX300, un aparat care se gaseste deja in magazinele din Romania la 2.299 lei.

Cum au evoluat aparatele foto bridge Sony in ultimii 9 ani?

La exterior, desi HX300 are dimensiuni considerabil mai mari, pozitionarea butoanelor este similara. Chiar si numarul lor. In schimb, intre timp a aparut un buton dedicat pentru pornirea si oprirea inregistrarii video si – poate cel mai important – ecranul LCD rabatabil care a devenit deja un standard in aceasta categorie de aparate si nu numai…

La interior, Sony H1 se lauda la vremea lui cu un senzor de „ultima generatie”, de 5 megapixeli CCD si un obiectiv cu zoom optic 12x pentru care a primit titlul „Highly Recomended” in reivew-ul publicat pe Dpreview in vara lui 2005. Intre timp, Sony a renuntat de mult la senzorii CCD si i-a inlocuit cu variante CMOS mai performante. Sony HX300 se lauda cu 20 de megapixeli si un senzor cu o dimensiune fizica putin mai mare. In ceea ce priveste zoom-ul optic, acesta a crescut de la 12 la 50x. Asadar, in doar 9 ani, aparatele foto din categoria compactelor bridge ofera rezolutii si obiective de patru ori mai mari si mai versatile. Pare a fi o tendinta dupa care putem prevede viitorul nu-i asa? Poate HX400, in 2014 va avea 24 megapixeli si zoom optic 60x. S-ar putea sa avem surprize!

In schimb, adevarata „evolutie” se observa atunci cand vine vorba sa comparam imaginile realizate cu cele doua aparate. Daca la Sony H1 nu puteam surprinde imagini la ISO 400 datorita zgomotului de imagine foarte vizibil (ISO400 fiind si valoarea maxima pe care o puteam alege din meniu), Sony HX300 se lauda cu sensibilitati ISO de 16 ori mai mari, pana la ISO 6400. Astazi pot fotografia cu Sony HX300 la ISO 1600 cu acelasi nivel al zgomotului de imagine cu care ma puteam „lauda” la ISO 400 la H1. Asadar, tot cam de patru ori mai bine!

Senzorii s-au dezvoltat, obiectivele au devenit mai versatile, aparatele au capatat functii in plus (Motion Panorama, HDR sau functia de filmare Full HD – la care nici nu visam in urma cu doar cativa ani), dar cum stam cu pretul? Daca memoria nu imi joaca feste, am achizitionat Sony H1 cu aproximativ 1800 de lei in 2005. Acum, Sony HX300 costa astazi 2.299 lei aici. Asadar, pretul a ramas cam tot pe acolo, daca ma gandesc la inflatie si la cresterea cursului valutar….

Cam asta a fost, pe scurt, despre scurta „istorie” a aparatelor foto bridge de la Sony. Este inutil sa mai spun ca odata cu noii senzori si restul componentelor au fost imbunatatite, asa cum era si normal de altfel. Ecranul LCD rabatabil are acum o rezolutie de aproximativ patru ori mai buna decat cea a lui H1 (230.000px vs. 960.000px) – iarasi multiplu de patru :). Vizorul electronic a ramas la fel… de mic, dar si rezolutia si luminozitatea acestuia a crescut.

Asadar, desi 9 ani reprezinta o perioada destul de indelungata, apratele foto bridge au evoluat mai incet – dar sigur – iar astazi ne putem bucura de imagini mai reusite si de inregistrari video de calitate, care nu erau posibile in urma cu cativa ani. In 2005 senzorii CCD „erau pe val”, inclusiv celebrul Nikon D40 – lansat un an mai tarziu – fiind dotat cu un astfel de senzor. Acum insa, senzorii CMOS au inlocuit CCD-urile din aparatele foto aproape in totalitate, datorita avansului tehnologiei si a costurilor din ce in ce mai reduse de productie.

Poate ca nu are rost sa mai spun, dar Sony H1 – primul bridge lansat de Sony – a aparut dupa numai sase ani de la aparitia primului DSLR destinat fotografilor profesionisti care avea un pret accesibil, Nikon D1, undeva prin anul 1999 (la vremea respectiva la 6000 USD era cel mai accesibil aparat SLR digital destinat profesionistilor).

Cu aceasta ocazie va anunt, daca mai este nevoie, ca testez noul Sony HX300 pana saptamana viitoare. Pe larg, despre bune si rele, vom discuta in review-ul care, sper eu, il voi publica undeva spre sfarsitul saptamanii urmatoare.

Pana atunci, care este cel mai vechi aparat foto pe care il detineti?

13 COMENTARII

  1. Istoria e frumoasa, HX300 nu prea. Astia scot aparate foto pe banda rulanta? In 2005 un bridge avea calitati similare unui DSLR la acea vreme, putin limitat dar numai bun pentru cei care nu doreau ceva greu cu obiective interschimbabile, respectiv echipament costisitor. Acum Bridge-urile ce rol mai au? Zeci de megapixeli si de "icsi" la zoom. Le "tuneaza" cu tot felul de dotari software si cam atat. Calitatea lui Sony DSC-R1 n-o mai are niciun Bridge de azi. Senzor APS-C pe un obiectiv luminos Carl Zeiss, VIS la acea vreme! Nici nu-ti trebuia DSLR. Mai stiu cateva persoane care-l folosesc si azi, e superior unor DSLR-uri entry. Vizorul ala electronic parca vine de pe noile Mirrorless-uri, mare si clar, faci usor focus manual pentru unul electronic.

    Sony a pierdut mult cu obiectivele Sony G, odata cam tot ce se facea erau de Zeiss, atat la compacte cat si la Bridge-uri (vorbesc de Sony, desigur), acum majoritatea au Sony G, doar varfurile sunt cu Zeiss. 50x zoom? Pe bune? Un zoom digital din aparatele generatie 2005-2007 e mai clar ca opticul celor de azi.

    • Un zoom digital din aparatele generatie 2005-2007 e mai clar ca opticul celor de azi? Crezi tu? Pai iau eu micul H1 (ca e din 2005) cu 12x si ii fac zoom pana la … sa zicem… 24x. Fac o poza si cu H300 la 24x si vedem rezultatul… 🙂 Repetam la 40x, cu ambele aparate… Te risti? :))

      • sa stii ca eu am camera aia sony h1 cu sute de mii de poze ” la bord” functioneaza perfect si astazi. si are un zoom de 24x parca impreuna cu, cel digital si pozele ies putin „zgomotoase” dar totusi sunt destul de clare chiar foarte clare, incearca sa faci zoom cu o camera din ziua de azi asemanatoare cu dsc h1 si vezi diferenta. ce a fost scos in trecut a fost „marfa adevarata” acum zeci de mii de pixeli inghesuiti pe un senzor amarat si zoom cat se poate de mare si prost.

    • Cat despre primul meu compact, a fost un Sanyo S4, prin 2004-2005, in 2008 am luat primul aparat din banii mei, Canon A560, compact care merge excelent si azi. Sanyo a fost scapat in obiectiv si maraie, caraie la focus, nu poate face AF. Apoi, primul Bridge un Fuji S1500, imi intrasera in cap piticii cu zoom optic mare, in 8 luni l-am dat la o treime din pret numai sa scap de el, ISO 200 extrem de zgomotos. Dupa a urmat Panasonic FZ38, practic aparatul pe care am invatat sa controlez modurile manuale, am descoperit o alta fotografie fata de lumea sapunierelor, 18x zoom perfect utilizabil etc.

      Acum n-as mai putea fotografia cu niciun compact pe termen indelungat, nici macar cu un DSLR entry, fara butoane dedicate, display secundar, vizor pentaprisma mare etc. Evolutie si tehnologie, peste 10 ani presimt ca lumea va fi cucerita de fotografia si filmarea 3D, vor ajunge ceva banal caz azi fotografia 2D. Ajungem sa privim DSLR-urile de azi care ne-au costat o gramada de bani ca pe niste vechituri inutile.

    • Poate ca ma risc :)) …la 20 megapixeli si 50x zoom pe 6,2 x 4,6 mm ma indoiesc ca are o calitate sclipitoare 🙂

  2. Am un SONY DSC HX1 si sunt foarte multzumit de el.Astept sa vad parerile autorizate pentru HX300. Sunt curios daca sta mai bine ca HX200V pe calitatea imaginii si unde se pozitioneaza fatza de concurentza.Pana atunci va doresc toate bune!

  3. Cel mai vechi aparat foto e o camera digitală de vreo 10 ani de 4 MP, nu știu ce marcă e.
    Interesantă povestirea și evoluția aparatelor foto ce le deții.
    Sper și eu să îmi fac rost de un aparat foto mai bun cât mai curând posibil.

  4. Poveste frumoasa si interesnata,aplicabila oricarui aparat foto.,de ex eu am inceput era digitala cu un Pentax Optio S45,apoi Fuji S5700,apoi Fuji S6500fd,apoi Pentax K-x …..,pai daca e sa compar pozele doar dintre primul si al doilea,e o diferenta mare intre ele,ca sa nu mai zic ca de la Fuji S5700 e generatie mai noua fata de S6500fd,doar ca nu e la fel de bun 🙂

  5. Nu prea merge inclusiv deoarece în 2005 are zero ani.
    un an – primăvara 2006
    doi ani – primăvara 2007
    trei ani – primăvara 2008
    patru ani – primăvara 2009
    cinci ani – primăvara 2010
    șase ani – primăvara 2011
    șapte ani – primăvara 2012
    opt ani – primăvara 2013

    Cel mai corect ar fi că a intrat în al IX-lea an dar nu că are nouă ani vechime.

  6. Bridge-urile au clientii lor, eu am un Canon S5 IS din 2007 cu zoom x12 la care se poate adauga un teleconvertor optic x2,2 (pe vremea aia aveau niste inele detasabile la care se putteau adauga extensii de filtre sau teleconvertoare) Eu unul am goanga cu zoom-ul. Anul asta o sa-mi cumpar ori Sony HX300 ori un Nikon P510 (care e cu 1000 lei mai ieftin) OK, noile compacte au zgomot de fond dar doar cand privesti poza la dimensiunile originale. Eu in general fac poze doar ziua iar cu lumina redusa doar in casa unde folosesc blit….deci nu ma deranjeaza prea tare zgomotul, nu sunt fotograf profesionist. Asa cu DSLR-urile au clientii lor, si super zoom-urile au clientii lor. Nu trebuie sa critic eu un profesionis ca plimba 30 de kile de sticlaraie in geamantan cum nici el nu trebuie sa rada de mine ca aparatul meu are zgomot de fond……se folosesc in scopuri diferite. Sper sa scoata cu zoom optic de x100 in 3-4 ani; o sa ziceti ca e imposibil cum se zicea acum 7-8 ani ca e imposibil un zoom optic mai mare de 20X

  7. Calin (Stan), cum de nu ai facut cateva imagini incadrate identic cu cele 2 aparate sa putem vedea diferenta de calitate dintre cele doua aparate? Az zice ca nu e prea greu de facut cu ceva subiect static, si ar fi foarte relevant rezultatul pentru articol.

Comments are closed.